CUNTRATU CUN IS SARDAS E CUN IS SARDUS

Deu, chi seu candidada/au a is eletzionis provintzialis de Casteddu

de su 30 de maju de su 2010, assiguru a is sardas e a is sardus

chi apu a traballai po una polìtica linguìstica de profetu,

po fai su bilinguismu in Sardìnnia.

Custu bolit nai ca:

  1. Apu a difendi e apu a afortiai sa Norma Campidanesa de su Sardu Standard, chi su Consillu Provintziali at aprovau a totòmini su 16 de martzu de su 2010. Custu ca bollu chi sa Regioni cumentzit luegus unu sperimentu nou, cun duas bariedadis ofitzialis de sardu, campidanesu literàriu (su de sa Norma chi eus nau) e logudoresu literàriu.
  2. Sa Provìntzia de Casteddu at a imperai su campidanesu literàriu ca torrat a sa bariedadi naturali sua, e sa Regioni depit imperai imparis campidanesu literàriu e logudoresu literàriu, cun su pròpiu documentu scritu in toteduas is bariedadis, o puru a muda, imperendi ses mesis su campidanesu e ses mesis su logudoresu.
  3. Is atzionis polìticas po lompi custa tenta ddas apu a apariciai cun s’agiudu de s’Acadèmia de su Sardu onlus, chi dda ant fundada su 19 de mesi de idas de su 2008 is mellus oberadoris de lìngua sarda, campidanesus e logudoresus imparis, cun sa consulèntzia scentìfica de Eduardo Blasco Ferrer su professori.
  4. Apu a fai custu traballu mancai sciendi chi àterus polìtigus de su partidu miu no funt de acòrdiu, ma ddu apu a fai su pròpiu ca po mei benint innantis is deretus de is sardas e de is sardus.
  5. Abarru pronta/u a agiudai, de sa manera chi potzu, s’Acadèmia de su Sardu onlus chi eus nau, dònnia borta chi custa at a domandai.
  6. Abarru pronta/u a pigai parti a is cunferèntzias de polìticus po is duas bariedadis chi s’Acadèmia de su Sardu onlus at a apariciai.

Seu po chi sa Provìntzia de Casteddu imperit su campidanesu e po chi sa Regioni imperit toteduas is bariedadis, de manera ofitziali ca:

  1. Totu is sardas e is sardus depint essi arrapresentaus, cun is bariedadis naturalis insoru, su campidanesu, chi s’agatat scritu giai de su 1089 (Carta Calaritana) e su logudoresu, chi s’agatat scritu giai de su 1113 (donu de Santu Nigola de Trullas).
  2. Is lìburus antigus e modernus chi spricant sa gramàtica insoru funt medas. Totus cumprendint s’una o s’àtera o toteduas puru. Sa literadura scrita est giai totu in campidanesu o in logudoresu, no s’agatat una literadura in Limba Sarda Comuna.
  3. Sa poesia a bolu, o cantu de sei, est sèmpiri in campidanesu o in logudoresu, no s’agatant cantadas in Limba Sarda Comuna. Custu amostat craramenti ca is sardas e is sardus ant giai uniu de manera naturali is fueddadas de is biddas insoru, pinnighendi-ddas in custas duas grandus bariedadis. Su tenore de Orgòsolo cantat in logudoresu, no in orgolesu (e prus pagu chi mai in Limba Sarda Comuna) e su cantadori de Sìnnia cantat in campidanesu e no in sinniesu (e prus pagu chi mai in Limba Sarda Comuna).
  4. In totu su mundu is istitutzionis su prus de is bortas sceberant sa bariedadi chistionada de prus (comenti ant fatu in Catalùnnia pighendi sa bariedadi de Barcellona o in Fràntzia pighendi sa bariedadi de Parigi) o sa cun prus literadura scrita. In Sardìnnia sa literadura scrita est meda in toteduas is bariedadis, e su campidanesu est sa bariedadi de su logu prus populau.
  5. In totu su mundu funt medas is logus chi is istitutzionis ant sceberau, po ddas imperai de manera ofitziali duas bariedadis de sa pròpiu lìngua o finsas duas lìnguas diferentis. Aici est in Svìtzera, in Norvègia e in Logus Ladinus.
  6. Sa Limba Sarda Comuna est una bariedadi no beni crara, est traballosa ca no fait a dda imparai chistionendi ca no dda chistionant in logu perunu, no fait a dda imparai nimancu ligendi e scriendi ca no tenit literadura ni gramàticas ni ditzionàrius.

Dongu su permissu a s’Acadèmia de su Sardu onlus de fai sciri a totus e de calichisiat manera chi deu apu firmau custu cuntratu, de manera chi is sardas e is sardus scìpiant chini est a sa parti insoru.

Ivo Murgia, Rossomori, Collègiu “Cagliari 5 – Pirri”, po Milia Presidenti, Provìntzia de Casteddu;

Paolo Zedda, Rossomori, Collègiu “Sinnai – Settimo S. Pietro”, po Milia Presidenti, Provìntzia de Casteddu;

Luigi Olla, Rifondazione Comunista, Collègiu “Sinnai – Settimo S. Pietro”, po Milia Presidenti, Provìntzia de Casteddu;

Pier Giorgio Meli, Rossomori, Collègiu “Santa Giusta – Marrùbiu”, po Gian Mario Tendas Presidenti, Provìntzia de Aristanis. Cuntratu Aristanis

Nicola Dessì, Rossomori, Collègiu “Perdaxus-Tratalias-Giba”, po Tore Cherchi Presidenti, Pròvintzia Carbònia-Igrèsias

Advertisements